Ce este anxietatea și cum se manifestă?

Sursă foto: fotografie realizată de Andrea Piacquadio pe pexels.com

Anxietatea nu trăiește doar în gânduri. Ea se simte în corp: inimă care bate tare, stomac strâns, mușchi încordați, insomnie. Toți simțim teamă sau griji din când în când, iar asta este normal. Devine o problemă atunci când îngrijorarea e intensă, greu de controlat și ține săptămâni la rând, afectând viața de zi cu zi. Vestea bună: anxietatea se poate trata, dacă o recunoști și ceri ajutor la timp.

1. Anxietatea e cea mai frecventă tulburare mintală din lume: 359 de milioane de oameni suferea de anxietate în 2021 (date OMS).
2. Anxietatea are simptome fizice reale: palpitații, tremurat, transpirații, amețeli, probleme digestive, oboseală.
3. Devine tulburare când îngrijorarea durează cel puțin 6 luni și este greu de controlat.
4. Simptomele fizice noi (durere în piept, palpitații intense) merită întâi un control medical.
5. Mișcarea, somnul regulat, mai puțină cofeină și tehnicile de relaxare ajută zilnic.

Ce este anxietatea și când devine o tulburare?

Anxietatea este reacția normală a corpului la o amenințare percepută, un fel de alarmă internă. Problema apare când alarma rămâne pornită fără un motiv clar.

Potrivit NHS, vorbim despre o tulburare de anxietate generalizată atunci când cineva se simte anxios aproape tot timpul, vreme de cel puțin șase luni, iar starea îi afectează viața obișnuită și devine greu de stăpânit. Diferența dintre îngrijorarea de zi cu zi și o tulburare nu stă în „cât” de tare te temi, ci în cât de des, cât de mult durează și cât te împiedică să funcționezi.

Cât de frecventă este anxietatea?

Mai frecventă decât crede multă lume. Organizația Mondială a Sănătății estimează că 359 de milioane de oameni aveau o tulburare de anxietate în 2021, ceea ce o face cea mai răspândită dintre toate tulburările mintale, aproximativ 4,4% din populația globului.

Femeile sunt afectate mai des decât bărbații, iar primele semne apar adesea încă din copilărie sau adolescență. Există însă și o veste mai puțin bună: deși tratamentele funcționează, doar aproximativ 1 din 4 persoane (27,6%) primesc vreun fel de îngrijire, arată datele OMS. Asta înseamnă milioane de oameni care suferă în tăcere, deși ar putea fi ajutați.

Ce simptome fizice dă anxietatea?

Foarte des, corpul „vorbește” înaintea minții. Multe persoane ajung la medic pentru palpitații sau amețeli, fără să bănuiască o cauză emoțională. Iată simptomele fizice descrise de OMS și NHS:

Simptom fizic

Cum se simte

Palpitații

Inima bate tare, repede sau neregulat

Transpirații, tremor

Mâini umede, tremurat, fiori

Amețeli

Senzație de leșin sau cap ușor

Probleme digestive

Greață, stomac strâns, disconfort abdominal

Tensiune musculară

Mușchi încordați, dureri de cap, oboseală

Tulburări de somn

Adormi greu sau te trezești des

Care sunt semnele emoționale și mentale?

Pe lângă corp, anxietatea schimbă felul în care gândești și te porți. Semnele psihologice tipice, conform OMS și NHS, includ:

• Îngrijorare excesivă și greu de oprit, legată de multe situații diferite;
• Iritabilitate, neliniște sau senzația că ești „pe muchie”;
• Dificultăți de concentrare și de luare a deciziilor;
• Senzația de pericol iminent, de panică sau de catastrofă apropiată;
• Tendința de a evita locurile sau situațiile care declanșează teama.

Un detaliu pe care puțini îl spun: evitarea pare că ajută pe moment, dar pe termen lung hrănește anxietatea. Cu cât eviți mai mult o situație temută, cu atât creierul învață că era într-adevăr periculoasă.

Când să ceri ajutor (și cum excluzi o cauză fizică)?

Mergi la medic dacă bănuiești că ai o tulburare de anxietate sau dacă încercările de a o gestiona nu dau rezultate. Un punct important ține de prudență: simptome precum palpitațiile sau durerea în piept pot avea și cauze fizice, nu doar emoționale.

La primul episod de durere în piept, palpitații intense sau amețeli puternice, mergi întâi la un control medical, pentru a exclude o problemă cardiacă sau de altă natură. Abia după ce cauza fizică e exclusă, simptomele se pot pune pe seama anxietății.

Dacă anxietatea vine cu gânduri de a-ți face rău, nu aștepta, cere ajutor imediat de la un specialist sau o linie de sprijin. Anxietatea netratată crește riscul de depresie, iar a cere ajutor e un semn de putere, nu de slăbiciune.

Ce poți face zilnic pentru a ține anxietatea sub control?

Tratamentul de bază rămâne terapia, în special cea cognitiv-comportamentală, uneori alături de medicație prescrisă de medic. Pe lângă asta, cateva activități și acțiuni simple, recomandate de OMS și NHS, fac o diferență reală în fiecare zi:

• Mișcă-te regulat, chiar și o plimbare scurtă reduce tensiunea și ajută somnul;
• Păstrează un program de somn și de mese cât mai constant;
• Redu consumul de cafea, energizante și alcool - accentuează neliniștea și strică somnul;
• Învață tehnici de relaxare: respirație lentă, relaxare musculară progresivă, mindfulness;
• Vorbește despre ce simți cu cineva de încredere sau cu un specialist.

Pentru perioadele de nervozitate și tensiune ușoară, unii oameni aleg și un supliment de profil precum Restinerv. Un astfel de produs poate fi un sprijin, dar nu înlocuiește terapia sau sfatul medicului atunci când anxietatea e persistentă.

Întrebări frecvente despre anxietate

Anxietatea se vindecă?

Se gestionează foarte bine. Cu terapie și, la nevoie, medicație, majoritatea oamenilor își recâștigă controlul asupra vieții, chiar dacă procesul cere timp și răbdare.

Pot lua calmante pe cont propriu?

Nu e o idee bună. Benzodiazepinele, de pildă, nu sunt recomandate ca soluție pentru anxietate din cauza riscului de dependență, atrage atenția OMS. Orice medicație se discută cu medicul.

De ce simt anxietatea în stomac?

Pentru că intestinul și creierul comunică permanent. Tensiunea emoțională se traduce des în greață, crampe sau stomac „închis”, fără o cauză digestivă de fond.

Anxietatea este o condiție reală și gestionabilă, iar primii pași spre liniște sunt recunoașterea simptomelor, adoptarea unui stil de viață sănătos și apelarea la ajutor specializat atunci când este nevoie.

Acest articol are scop educativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru un diagnostic, adresează-te unui medic.

Referințe:

1. https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/generalised-anxiety-disorder-gad/
2. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/anxiety-disorders